Traian Vuia

DESPRE PROIECT

În anul centenar, Rotary Club Cetate Timișoara și-a propus și realizat un proiect prin care să pună în valoare cea mai elocventă figură a Banatului în munca de înfăptuire a Marii Uniri: Traian Vuia.

Susținător neobosit al Transilvaniei și vizionar apolitic, Traian Vuia a lucrat fără încetare în beneficiul românilor. Dorința lui a fost eliberarea naționalităților oprimate și unirea întregii suflări românești în propriul ei stat național.

La 100  de ani de la Marea Unire, Rotary Cetate a decis sa facă un gest de ”Restitutio in integrum” față de personalitatea lui Traian Vuia prin realizarea unei statui reprezentative care să-l aducă mai aproape de oamenii zilelor noastre, atât vizual, cât și conceptual, și care să-i evoce memoria și să-l plaseze la loc de cinste între-un spațiu din inima Banatului, la Timișoara.

Fondurile pentru realizarea lucrării artistice au fost strânse și donate de Rotary Club Cetate Timișoara. Statuia a fost realizată în bronz de tânărul sculptor Eugen Țibuleac, cu suportul Facultății de Arte Plastice Timișoara. Sub motto-ul ”Fii tu inspirația”, la Balul Anual din 2018 a fost organizată o strângere de fonduri pentru acest proiect prin care s-a dorit evocarea personalității complete și complexe a lui Traian Vuia, prin realizarea statuii, un proiect unic și demn de anul centenar.

 DESPRE TRAIAN VUIA

Traian Vuia se remarcă printr-o biografie aparte, fiind o personalitate publică și științifică de prim-plan, care și-a conturat pasiunea pentru zbor și cariera de succes la începutul secolului XX, secol marcat de schimbări radicale în întreaga societate, în economie și industrie. Dezvoltarea aparatelor de zbor a fost una dintre inovațiile care au transformat lumea, iar Traian Vuia se află printre cei mai importanți inventatori care au generat acest val impresionant al descoperirilor tehnice, prin care viața oamenilor a fost profund influențată.  

S-a născut în Banat, România, la data de 17 august 1872, în satul Surducu Mic, aparținând de comuna care astăzi îi poartă numele, Traian Vuia, județul Timiș, într-o familie de bănățeni așezați, cu tatăl preot. Pentru că spiritele înalte ale culturii și științei românești s-au format prin influență și mentorat, nu este întâmplător faptul că, în perioada liceului, urmat la Lugoj, Traian Vuia s-a aflat mult timp în apropierea lui Coriolan Brediceanu, un model al vieții culturale din această regiune. Studiile științifice ale inventatorului roman au pornit dintr-o pasiune sădită în anii copilăriei, când, după împlinirea vârstei de zece ani, tânărul talent a participat la ateliere și probe cu caracter aviatic, de unde va rămâne cu o pasiune pentru zborul zmeielor. Mai apoi, încântat de modelul susținerii aripilor pe curenții de aer, tânărul se va concentra pe studiul structurilor constructive ale acestor obiecte şi va propune îmbunătăţiri.

Fizica este studiul științific prin care Traian Vuia accesează tainele zborului. Traversează foarte ușor, în câțiva ani, deprinderea construcției unor prime structuri de zbor. În liceu și studenție își formează o știință a descifrării legilor fizice ale zborului cu aparate mecanice, inițiind dezvoltarea unui aparat de zbor mult peste stadiul structurii unui zmeu complex, după ce va pătrunde toate detaliile fenomenelor care se pot întâmplă în aerodinamica controlată prin propulsie, ce forțe acționează în susținerea structurilor mecanice care zboară și care sunt factorii necesari echilibrului aparatelor aeropurtate.

Deși Traian Vuia a profesat științele juridice, pasiunea pentru tehnică și mecanica aparatelor aeropurtate s-a dovedit fructuoasă, un izvor de idei bune. La Lugoj avansează în studiul zborului și schițează primul prototip al unui aparat de zbor, numit provizoriu aeroplan-automobil.

Începând din 1902 continuă și mai intens proiectarea la Paris unde își caută soluții de finanțare pentru proiectul său major. Reacția Academiei de Științe din Paris este însă plină de scepticism: „Este un prototip prea utopic. Problema zborului cu un aparat care cântărește mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată și nu este decât un vis”. Dar Traian Vuia simțea că mecanica prototipului pe care îl gândea are totuși șanse să-l conducă la marea descoperire căutată. Cu tenacitate și iscusință, inventatorul roman consolidează modelul viitorului avion, arătând cum o să fie realizat zborul printr-un aparat mecanic propulsat cu un motor ce acţionează o elice tractivă, cea care îi va da aparatului destulă accelerație ca să se dezlipească de pământ numai prin mijloace proprii şi care, după decolare, să fie complet manevrabil prin pilotaj. Conceptul invenției a fost avansat Academiei de ştiinţe cu două luni înainte de momentul aflării rezultatelor obținute de fraţii Wright, în America, care însă nu au reușit să decoleze cu un aparat mai greu decât aerul, Aeroplanul Wright decolând prin catapultare.

Traian Vuia obține, la 16 octombrie 1903, brevet pentru aeroplanul-automobil pe care îl proiectase. În februarie 1905, mecanica prototipului este asamblată, iar aparatul ia numele de „Vuia I”, sau „Liliacul”, o trimitere directă la forma mașinii zburătoare, în greutate de 250 kg, cu o suprafață de susținere de 14 m² și un motor de 20 CP.

Macheta acestui aparat se află amplasată la intrarea în Aeroportul Internațional Timișoara.

Ca o continuare a acestui proiect, Club Rotary Cetate Timișoara aduce un semn special  memoriei vii păstrate geniului lui Traian Vuia prin donarea statuii care îl surprinde pe inventator într-o scenă impozantă.

EUGENIU ȚÎBULEAC

Sculptor, născut la 6 august 1991 în R. Rîșcani, Republica Moldova, timișorean, absolvent al Universității de vest din Timișoara, Facultatea de Arte Plastice și Design, specialitatea sculptură.